Misiunea Bibliotecii
Bibliotecile universitare sunt biblioteci de drept public sau de drept privat, care au ca utilizatori principali studenţii, cadrele didactice şi cercetătorii din instituţiile de învăţământ superior. Accesul in bibliotecile universitare este deschis tuturor cetăţenilor, care vor putea să utilizeze întregul patrimoniu documentar, indiferent de formatul în care acesta a fost publicat.
Bibliotecile universitare sunt parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ superior şi participă la procesul de instruire, formare şi educaţie, precum şi la activitatea de cercetare ştiinţifică din instituţiile respective.
Bibliotecile universitare îndeplinesc sarcini în cadrul sistemului integrat al bibliotecilor din România.
Bibliotecile universitare dezvoltă colecţii enciclopedice şi/sau specializate de publicaţii cu caracter ştiinţific şi de înaltă valoare culturală, din ţara şi de peste hotare, pe toate categoriile de suporturi documentare, în acord cu programele de învăţământ, de cercetare şi de cultură.
In acest sens Biblioteca Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi a cărei menire este dintotdeauna, de a asigura şi sprijini procesul de învăţământ şi cercetare, s-a adaptat la noile cerinţe, prin elaborarea unei strategii de dezvoltare a colecţiilor şi a serviciilor oferite tuturor utilizatorilor, în ciuda diminuării continue a resurselor financiare şi umane.
Biblioteca Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi funcţionează în baza Legii Bibliotecilor nr. 334/2002 şi Decretul nr. 474/2002 pentru promulgarea Legii Bibliotecilor, publicată in Monitorul Oficial nr. 422/18.06.2002 şi republicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.132/11.02.2005, a Ordonanţei nr. 26/26.01.2006 pentru modificarea şi completarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002, publicată în Monitorul Oficial nr.85/30.01.2006 şi a Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii, UTI.POS.01, aprobat prin Decizia nr.3381/23.12.2008 a Comisiei pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC).
Repere istorice
Şcoala superioară românească are o tradiţie seculară, ea fiind la fel de veche şi bogată ca şi accea a învăţământului românesc.
La începutul secolului al XIX -lea, în noiembrie 1813, învăţatul Gheorghe Asachi a pus, pentru prima dată în ţară, bazele învăţământului tehnic superior – prin înfiinţarea unei, clase de ingineri. Acest moment a intrat în istoria românilor ca început al învăţământului academic în limba română, dezvoltat apoi în cadrul Academiei Mihăilene.
Scurt istoric al clădirii sediului Bibliotecii Centrale a U.T.Iaşi
La 28 octombrie 1860 a avut loc la Iaşi ceremonia de inaugurare a localului universităţii, local cumpărat de stat de la Ruxandra Roznovanu cu suma de 18.000 lei şi complet renovat de arhitectul Ştefan Emilian, cu sediul pe strada Universităţii. Inaugurarea a avut loc în prezenţa domnitoru lui Alexandru Ioan Cuza.
Foarte curând acest imobil, cu un total de 26 de încăperi, 4 beciuri la subsol şi “atenanse” compuse din 20 de încăperi s-a dovedit neîncăpător pentru a adăposti funcţiunile legate de universitate (Facultatea de Drept, Facultatea de Litere, Facultatea de Ştiinţe, cabinetul de Mineralogie, Şcoala de bellarte şi Muzeul, Aula, cancelariile Rectorului şi profesorilor), astfel încât, în aprilie 1886 s-a acordat un credit destinat construirii unei clădiri pentru Universitatea din Iaşi, alegându-se un teren din dealul Copou.
Clădirea noului Palat al Universităţii construit în B-dul Copou a fost realizată după proiectele arhitectului francez Louis Blanc, stabilit în România, care a ales formele ecletismului ce domina arhitectura Europei acelui timp şi în special cele ale academismului de şcoală franceză. Construcţia clădirii a început în anul 1892, dar solemnitatea punerii pietrei de temelie a Palatului Universităţii din Iaşi s-a desfăşurat pe 23 mai 1893. Lucrările de construcţie au durat 4 ani, solemnitatea inaugurării noului palat desfasurandu-se în perioada 20-23 octombrie 1897. După 1918, Universitatea îşi diversifică facultăţile şi are astfel din ce în ce mai multă nevoie de spaţiu pentru săli de curs şi seminarii, laboratoare, biblioteci.
Extinderea a fost proiectată de I.G. Pompilian în acelaşi stil eclectic ca şi Palatul iniţial. Construcţia extinderii a început la 5 august 1929, iar la lucrări a participat arhitectul Th. Vasilescu. Din 1933 până în 1942 universitatea ieşeană s-a numit Universitatea Mihăileană, după care denumirea s-a schimbat în Universitatea Cuza -Vodă. La 8 august 1933 s-a făcut recepţia definitvă a corpului de clădire început în anul 1929.
În anul 1937, noua Lege a învăţământului stipula înfiinţarea Şcolii Politehnice la Iaşi, prin transformarea secţiilor de ştiinţe aplicate din cadrul Universităţii. Această şcoală s-a numit Şcoala Politehnică “Gh. Asachi” şi a continuat să funcţioneze în clădirea Universităţii. În anii următori, până în 1940 s -au mai executat şi alte lucrări, dar în anii grei ai războiului, toate clădirile ce aparţineau Universităţii au fost avariate, în special clădirea Palatului. După război, a început noua campanie de reparaţii şi de modernizări, care a culminat în 1952 cu ample lucrări de reparaţii capitale.
Sala de lectură a Bibliotecii Centrale, înfiinţată în anul 1948, a fost reparată parţial în 1951 – când au fost date în folosinţă 100 locuri, şi refăcută în întregime în 1995, necesitând lucrări de restaurare după cutremurele din 1977 şi 1990.
Prin Decretul nr. 205660 din 3 dec. 1937 se înfiinţează Şcoala Politehnică “Gh. Asachi”, instituţie de sine stătătoare, desprinsă din Universitate, cu secţii de electrotehnică, chimie organică şi chimie industrială şi biblioteci aparţinând unor laboratoare şi catedre: biblioteca catedrei de chimie organică, biblioteca catedrei de fizică etc.
Catedrele de matematică şi mecanică, preluând fondul documentar de la biblio tecile şi laboratoarele Universităţii şi o parte din fondul B.C.U. ”M.Eminescu”, au înfiinţat Biblioteca Seminarului Matematic al Institutului Politehnic Iaşi.
La începutul anului 1948 , în sala bibliotecii din Palatul Universităţii a luat fiinţă Biblioteca centrală a Institutului Politehnic “Gh. Asachi”, prin unirea bibliotecilor catedrelor de chimie organică, fizică, a laboratoarelor de specialitate cu Biblioteca Seminarului matematic, reunind un fond modest de 12.000 unităţi de bibliotecă, cărţi şi reviste, cu o singură sală de studiu cu 10 locuri existente în sala Seminarului matematic.
În perioada 1948-1968, a existat o preocupare continuă pentru dezvoltarea fondului de publicaţii, care s-a concretizat în mai multe strategii. Una dintre acestea a fost preluarea fondului de publicaţii de la alte biblioteci. Astfel, în anul 1955 se preiau şi colecţiile fostelor biblioteci ale Institutul de Industrie uşoară din Bucureşti, care s-a mutat la Iaşi – cca 22.000 volume, precum şi cele ale Institutului de Ştiinţe economice şi planificare – cca. 6.000 volume, iar în 1962 şi pe cele de la biblioteca Facultăţii de Îmbunătăţiri funciare – 7.500 volume, ajungându-se la 74.500 volume.
În continuare s-a înregistrat o creştere substanţială a fondului de documente al bib liotecii, astfel încât în anul 1968, s-a ajuns la cca. 300.000 volume, din care 180.466 titluri cărţi, 2.900 titluri periodice româneşti şi străine, standarde de stat, în majoritate cu caracter tehnic. Ca urmare a dezvoltării Institutului, care de la un n umăr iniţial de 3 facultăţi a ajuns în 1968 la 6 facultăţi, a crescut în mod corespunzător numărul sălilor de lectură şi al locurilor în săli: funcţionau 4 săli de lectură cu o capacitate de 600 locuri, la care trebuie adăugate şi cele 144 locuri din sălil e de lectură de la căminele Institutului astăzi desfiinţate.
În acelaşi an, 1968, Biblioteca deţinea spaţii în trei clădiri (Corpurile A,B,C) ale Institutului: sala de lectură din corpul A, cu 250 locuri; sala de lectură din corpul B, cu 350 de locuri; sala de lectură din corpul C, cu 24 de locuri; sala de lectură din Complexul studenţesc “Codrescu”. Punctele de bibliotecă, în număr de 62, funcţionau pe lângă catedrele şi laboratoarele Institutului. În următorii zece ani, 1968 1978, Biblioteca se extinde şi dispune de 8 unităţi, 3 depozite şi 45 de puncte de bibliotecă, cu un număr total de 1.050 de locuri. În perioada 1984 – 1986, s-au înfiinţat 6 biblioteci filiale, 5 din ele funcţionând şi astăzi în cadrul facultăţilor de profil (pe Splai Bahlui), când a început şi acţiunea de desfiinţare a punctelor de bibliotecă, fondul fiind repartizat la fililalele nou înfiinţate. În noiembrie 1998, se înfiinţează o nouă bibliotecă, Biblioteca Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, inaugurată cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de activitate ai Bibliotecii U.T.Iaşi. De asemenea, în 1998, s-a înfiinţat sala de lectură “Arhitectură”, ce funcţionează în cadrul Bibliotecii de Construcţii şi Instalaţii.
Biblioteca s-a dezvoltat permanent în funcţie de structura universităţii, care a evoluat de la un număr de 10 facultăţi şi 2 colegii în 1990, la 11 facultăţi în anul 2009. Întregul fond de publicaţii a fost destinat studiului, pentru toate categoriile de utilizatori, repartizat şi organizat de-a lungul anilor, în funcţie de necesităţile în informarea şi documentarea studenţilor, cadrelor didactice, cercetătorilor, doctoranzilor, masteranzilor, precum şi a beneficiarilor externi. Înzestrarea bibliotecii a fost sprijinită cu multă generozitate, prin donaţii de publ icaţii valoroase sau prin asigurarea unor relaţii fructuoase de schimb internaţional, de către profesorii universitari Cezar Antoni-Parteni, Th. Câmpan, C. Ciobanu, D. Mangeron, A. Şesan, academician C. Simionescu.
În primii 50 de ani de activitate ai Biblio tecii U.T.I., un rol important în completarea fondului de documente l-a avut schimbul internaţional de publicaţii prin revistele “Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi ” – 10 secţii (editat din 1946) şi “Iasi Polytechnic Magazine” (editat din anul 19 89). Subliniem rolul deosebit al profesorilor universitari: D. Mangeron, H. Rosman, A. Braier, academician M. Voicu, în menţinerea prestigiului ştiinţific al publicaţiei “Buletinul I.P.I.” şi a creşterii numărului de colaboratori şi parteneri de schimb. De asemenea, prin solicitările de cărţi pentru recenzii, prin intermediul revistei “Buletinul I.P.I.”, numărul partenerilor a crescut la 1662, din 47 de ţări, iar prin revista “Iasi Polytechnic Magazine” – editor : conf. dr. ing. Adrian Adăscăliței şi prof. univ. dr. ing. Horia N. Teodorescu (membru corespondent al Academiei Române) s-a realizat completarea fondului de documente străine, valoroase de strictă specialitate.
Organizarea fondurilor de publicaţii, prelucrarea cărţilor şi periodicelor, a altor do cumente intrate în bibliotecă, catalogarea şi clasificarea acestora ridicau probleme deosebit de importante. Încă din anii 1948-1949 s-a trecut la practicarea unor procedee unitare, pe baza cărora să se realizeze încadrarea treptată a bibliotecii în forma t informaţional naţional. Biblioteca U.T.I. a elaborat un număr însemnat de instrumente de informare și documentare, dintre care amintim: cataloage de bibliotecă, lucrări cumulative (Catalogul cumulativ al cărţilor româneşti şi străine de chimie existente în bibliotecile din Iaşi (1955 -1970) ; Catalogul cumulativ al căr ților existente în bibliotecile din orașul Iaşi pentru profilele: automatizare, cibernetică, calculatoare şi roboţi, vol. 1 -2 (1970-1991); Repertoriul general al revistelor străine intrate în orașul Iaşi în anii 1978-1986, 1987-1990, 1991, 1992), buletine bibliografice şi documentare, Indexul alfabetic C.Z.U.(A,B,C), Indexul Buletinului I.P.I. (1946 -1970, 1981-1990, 1991-2000), cercetări bibliografice, monografii din ciclul “Mari personalit ăți ale învăţământului ştiinţific şi tehnic ieşean”, alte lucrări.
În prezent, Biblioteca U.T.I. îşi desfăşoară activitatea în 7 biblioteci filiale (Biblioteca Corp A – sediul central şi 6 biblioteci ale facultăţilor de profil), cu săli de lectură, săli de împrumut şi depozite, deţinând un fond total de documente de 962.528 volume – la 31.03.2010 – (522.187 cărţi, 129.332 reviste, 5.042 fond special (CD-uri, DVD-uri, microformate) şi 305.967 documente tehnice (Brevete de invenţii şi Standarde), acoperind un mare număr de specializări din domeniul ştiinţei, tehnologiei, economiei şi legislaţiei. În contextul informaţional mondial, în care informaţia este un produs necesar evoluţiei în toate domeniile vieţii economice, culturale, educaţionale şi de cercetare, bibliotecile în general şi cele universitare în special s -au aflat, in ultimii 15 ani, într-o continuă schimbare, conştiente fiind de misiunea de a căuta noi soluţii pentru implementarea şi valorificarea sistemelor moderne de informare şi docum entare, de comunicare, de selectare şi dirijarea informaţiei către utilizatori.
Procesul de automatizare în Biblioteca U.T.I. a avut o evoluţie ascendentă, a valorificat lucrările biblioteconomice tradiţionale şi a respectat standardele internaţionale, pentru realizarea compatibilitaţii
biblioteconomice şi informatice. In acest sens, în perioada 1988-1990, s-a realizat: reactualizarea tezaurelor pentru Industria Textilă şi Uşoară, preluarea programului de automatizare a documentarii, FOCUS, (cu o bază de date de 20.000 de documente) de către Centrul de Calcul al I.P.I., completarea bazei de date materiale, de la Centrul de Calcul, cu discuri, benzi, calculatoare, pentru a avea capacitatea de stocare şi exploatare a bazei de documentare.
Biblioteca U.T.I. a demarat procesul de informatizare prin proiecte de finanţare (SOROS, TEMPUS, PHARE), care a presupus achiziţionarea de licenţe pentru software dedicat activităţii de bibliotecă şi pentru software de reţea, precum şi perfecţionarea personalului bibliotecii, ceea ce a permis dezvoltarea sistemului automatizat de informare în bibliotecă. Din 1992, sistemul de informare a fost dezvoltat pe platforma CDS/ISIS, fiind prima bibliotecă din România care a creat baze de date standardizate, accesibile pe Internet începând din 1995, deschizându -se astfel posibilitatea unui viitor dialog computerizat între biblioteci. Având în vedere carenţele sistemului CDS/ISIS, din 1999, s-a trecut în paralel la implementarea soft -ului de bibliotecă, MicroVTLS.
In noiembrie 2007 a fost achiziţionat noul software ALEPH 500 v.18 (format MARC 21), şi s-a efectuat conversia bazelor de date existente, din CDS/ISIS (format UNIMARC) şi M icroVTLS (format USMARC). Prin conectarea bibliotecii noastre la Internet (http://www.tuiasi.ro/ biblioteca), încă din anul 1995, se poate oferi o documentare la zi prin consultarea bazelor d e date proprii (începând din anul 1993), care conţin în prezent 110.000 înregistrări, se pot consulta bazele de date ale altor biblioteci, instituţii, centre de documentare, din ţară şi străinătate, se pot oferi servicii suplimentare (de referinţe prin e -mail). In ceea ce priveşte echipamentele hardware, Biblioteca U.T.I. a fost dotată, în perioada anilor ’90, în urma proiectelor SOROS, TEMPUS şi PHARE, realizate de bibliotecă.
După această perioadă, achiziţionarea echipamentelor s -a realizat prin finanţare din partea Universităţii Tehnice, culminând cu anul 2007, când biblioteca noastră a fost echipată cu noi echipamente şi accesorii informatice, realizându-se astfel extinderea şi modernizarea reţelei Bibliotecii Universităţii Tehnice din Iaşi. În prezent, biblioteca deţine un număr de 107 calculatoare, dintre care 35 sunt destinate utilizatorilor, ceea ce duce la îmbunatăţirea calităţii procesului de învaţământ și cercetare ştiinţifică. Biblioteca Universităţii Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iaşi contribuie încă din anul înfiinţării sale, 1948, la sprijinirea procesului de învăţământ şi de cercetare, asigurând informarea şi documentarea beneficiarilor săi prin accesul la fondul de documente, baze de date, fiind într-o continuă schimbare, căutând noi soluţii pentru implementarea şi valorificarea sistemelor moderne de informare şi documentare, de comunicare, de selectare şi dirijarea informaţiei către utilizatori.
Scurt istoric al Bibliotecilor filiale:
1. Biblioteca Corp A – sediul central
În Biblioteca Corp A funcţiona o sală de lectură cu 140 locuri, destinată cadrelor didactice şi studenţilor anilor IV-V, fondul de publicaţii (cărţi, reviste, stas -uri recent intrate, material bibliografic) fiind depozitat în dulapuri fixe, plasate de-a lungul pereţilor sălii de lectură. S-a organizat accesul liber la raft pentru cadrele didactice şi un depozit cu un bogat fond de cărţi de specialitate româneşti, fond de cărţi şi periodice străine. Tot aici funcţiona împrumutul la domiciliu pentru cadrele didactice, precum şi serviciile de prelucrare şi bibliografic.
În 1974, Biblioteca Corp A deţinea un fond de 181.546 exemplare, funcţionând cu o sală de lectură şi depozit, şi o unitate de împrumut la domiciliu – Corp A demisol, cu depozit aferent, pentru studenţii ingineri din anii I-V şi subinginerii anilor I-III.
In prezent, Biblioteca Corp A – sediul central – deţine un fond de 337.505 documente, din care: 99.016 cărţi, 11.137 volume periodice, 222.554 ex. documente tehnice(brevete si stas -uri), 4.868 ex. fond special.
2. Biblioteca Filială a Facultăţilor de Construcţii şi Instalaţii şi a Facultăţii de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului
În 1964 s-a înfiinţat o Bibliotecă ce deţinea 978 ex. pe profilul Facultăţii de Hidrotehnică, o dată cu organizarea clădirii “F” (Filimon Sărbu, str. Crişan) ca spaţiu de învăţământ, dar care în anii următori 1964-1965 s-a desfiinţat pentru a se extinde spaţiile de învăţământ, rămânând doar depozitul, care în 1974 a fost mutat în Corpul C. În anul 1960, în Corpul C (str. Karl Marx), unde era Facultatea de Construcţii, funcţiona Biblioteca acestei facultăţi, cu o sală de lectură (24 locuri) şi împrumut la domiciliu, deţinînd un fond de cărţi, reviste şi stas –uri de specialitate, pentru cadrele didactice şi studenţi.
În perioada 1970-1974, Biblioteca Facultăţii de Construcţii se extinde, funcţionând în două săli de lectură, una pentru studenţi (40 locuri) şi una pentru cadrele didactice (30 locuri), o sală de împrumut la domiciliu şi un depozit. În anul 1974 fondul de publicaţii era de 16.553 volume, iar depozitul deţinea un fond de cca. 12.500 volume.
În perioada 1974-1978, odată cu înfiinţarea Secţiei de Arhitectură – desfiinţată ulterior în anii ‘80 şi înfiinţată Facultatea de Arhitectură în anul 1990 – , Biblioteca deserveşte beneficiarii celor 2 facultăţi: Facultatea de Construcţii- Arhitectură şi Hidrotehnică. Tot în această perioadă se înfiinţează o Unitate de Bibliotecă a Secţiei Proiectare din cadrul Facultăţii de Construcţii, în corpul R (Str. Splai Bahlui), cu sală de împrumut şi un depozit de 7.270 volume publicaţii, deservită de o persoană. În 1982-1984 construirea noilor sedii de învăţământ pentru Facultatea de Construcţii şi alocarea unui spaţiu distinct Bibliotecii, a determinat mutarea fondului de publica ţii din corpul C în clădirea unde funcţionează şi în prezent, cu două săli de lectură, una pentru Facultatea de Construcţii (34 locuri) şi una pentru Facultatea de Arhitectură (30 locuri), o sală de împrumut şi un depozit.
În prezent, Biblioteca Facultăţilor de Construcţii şi Hidrotehnică deţine un fond total de 115.491 volume (86.633 ex. cărţi; 20.205 ex. periodice şi 8.653 colecţii speciale, din care 8.607 ex. Documente tehnice (standarde) şi 46 ex. fond special (CD-uri, DVD -uri).
3. Biblioteca Filială a Facultăţilor de Electrotehnică, Electronică şi Telecomunicaţii
În perioada 1961-1969 funcţiona o Sală de lectură pentru studenţii Facultăţilor de Electronică, Telecomunicaţii şi ai Facultăţii de Electrotehnică, într -unul din căminele din complexul studenţesc “1 Mai”(Tg.Copou), deservită de două persoane. În perioada 1970 -1982, studenţii şi cadrele didactice ai facultăţilor de profil electronic si electrotehnic erau deserviţi de Bibliotecile din Corpul A – sală de lectură, Biblioteca Corp A demisol – împrumut, Biblioteca din caminul T3-T4 din Complexul “T.Vladimirescu” – sală de împrumut cu acces liber la raft şi de Biblioteca Corp B, pentru studiu în sala de lectură.
Nu a existat o bibliotecă distinctă pentru studenţii facultăţilor de profil electro, până în anul 1982, când, o data cu extinderea spaţiilor de învăţământ în noi imobile (Bd. Mangeron) a fost înfiinţată şi Biblioteca, cu spaţiu special amenajat, cu sala de lectură (144 locuri), sală de împrumut la domiciliu şi depozit aferent (de cărţi şi periodice). S-a transferat fondul de publicaţii de profil din celelalte filiale, astfel încât iniţial, Biblioteca Facultăţilor de Electronică şi Telecomunicaţii şi Electrotehnică deţinea cca. 42.000 cărţi şi 623 titluri periodice.
Din anul 1982 până în prezent, Biblioteca funcţionează în noua clădire a Facultăţii de Electrotehnică (pe Splai Bahlui), cu o sală de lectură (144 locuri), o sală de împrumut şi un depozit. Biblioteca deserveşte beneficiarii celor două facultăţi, Facultatea de Electronică şi Te lecomunicaţii şi Facultatea de Electrotehnică şi deţine un fond de 109.640 volume. (74.793 ex. cărţi ; 20.134 ex. periodice; 6.713 ex. colecţii speciale, din care 6.701 ex. documente tehnice (standarde) şi 12 ex. fond special (CD-uri, DVD-uri).
4. Biblioteca Filială a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare
Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1998, funcţionează în clădirea facultăţii de profil, cu o sală de împrumut, o sală de lectură şi 1 depozit aferent. Iniţial, fondul de publicaţii a fost constituit prin transferarea publicaţiilor de profil de la celelalte biblioteci filiale. În prezent deţine un fond de publicaţii de 12.682 volume (11.202 ex. cărţi; 1.348 +51=1.399 ex. periodice; 91 ex. colecţii speciale, din care 81 documente tehnice (standarde ) şi 12 ex. fond special (CD-uri, DVD-uri)).
5. Biblioteca Filială a Facultăţii de Textile -Pielărie şi Management industrial
În perioada 1974 – 1978, această Bibliotecă a funcţionat în Corpul B, (Bd. Copou) al Institutului Politehnic, cu o sală de lectură şi depozit, deservită de o persoană, cu un fond iniţial realizat în 1955 prin transferul publicaţiilor de la Institutul de Industrie Uşoară din Bucureşti, care a fost desfiinţat în 1952 şi înfiinţată Facultatea de Textile-Pielărie la Iaşi, în acelaşi an.
În 1978 biblioteca deţinea un fond de cca. 9.000 publicaţii. În perioada 1979-1985 Biblioteca a funcţionat în căminul T3 -T4 din Complexul “T.Vladimirescu”- cu o sală de împrumut şi sală de lectură.
Din 1985 Biblioteca s-a mutat în noua clădire a Facult ăţii de Textile , unde funcţionează şi astăzi, cu o sală de lectură, o sală de împrumut şi două depozite aferente. Sala de documentare funcţionează din 1986. Fondul de documente este de 53.427 volume (44.575 ex. cărţi ; 5.909 ex. periodice; 2.943 colecţii speciale – 2.934 ex. documente tehnice (standarde) şi 9 ex. fond special (CD -uri).
6. Biblioteca Filială a Facultăţilor de Mecanică, Construcţii de Maşini şi Management Industrial, Ştiinţa şi Ingineria Materialelor
Din 12 oct. 1965 s-a înfiinţat o bibliotecă pentru studenţii tuturor facultăţilor, în corpul B, care asigura ca sală de lectură, toate specializările Institutului Politehnic. Ulterior, studenţii şi cadrele didactice ai facultăţilor cu profil mecanic şi metalurgic erau deserviţi de Bibliotecile din Corpul A – sală de lectură, Corpul A-demisol – sală de împrumut, Corpul B -sală de lectură, punctul de bibliotecă din Complexul studenţesc “T.Vladimirescu”- sală de împrumut cu acces liber la raft.
Nu a existat o bibliotecă distinctă pentru studenţii facultăţilor de profil mecanic, până în anul 1986, când, începând cu extinderea spaţiilor de învăţământ în noi imobile (pe Splai Bahlui) a fost înfiinţată şi Biblioteca, cu spaţiu special amenajat, cu sala de lectură, sală de împrumut la domiciliu şi dou ă depozite aferente (de cărţi şi periodice). S-a transferat fondul de publicaţii de profil din celelalte filiale, astfel încât iniţial, Biblioteca Facultăţii de Mecanică deţinea 36.000 cărţi şi 695 titluri periodice.
În prezent, biblioteca deserveşte benef iciarii celor trei facultăţi: Facultatea de Mecanică, Construcţii de Maşini şi Management industrial şi Ştiinţa şi Ingineria Materialelor şi deţine un fond de 123.738 volume. (74.006 ex. cărţi şi 38.374 ex. periodice; 11.358 colecţii speciale, din care 11.303 ex. documente tehnice (Standarde) şi 55 ex. fond special (CD-uri, DVD-uri).
7. Biblioteca Filială a Facultăţii de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului
Începând cu 1974, anul înfiinţării, Biblioteca Facultăţii de Chimie şi Inginerie Chimică (realiz ată prin unirea Facultăţii de Chimie de la Universitatea “Al.I.Cuza” cu Facultatea de Chimie industrială de la I.P.I.) a funcţionat în clădirea facultăţii de profil, ocupând etajele VI şi VII, având o sală de împrumut, o sală de lectură, o sală de documentare şi 2 depozite aferente.
Din mai 2008 funcţionează în acelaşi imobil, dar la etajul I al clădirii, având o sală de împrumut, o sală de lectură şi 3 depozite aferente. Fondul de publicaţii s-a format iniţial prin transferul publicaţiilor de profil de la Biblioteca Corp A – demisol şi de la Biblioteca Facultăţii de Chimie (din cadrul Univ. “Al. I.Cuza”). Biblioteca deţine şi fondul de beletristică, ce a fost transferat din Biblioteca Corp A – demisol, după desfiinţarea acesteia (1988 -1989).
În prezent, Biblioteca deţine 227.268 (136.573 cărţi; 33.012 ex. periodice; 57.683 ex. colecţii speciale, din care 57.537 ex. documente tehnice (standarde) şi 146 ex. fond special (CD -uri, DVD-uri).
Nota: datele privind istoricul clădirii în care îşi are sediul Biblioteca Centrală au fost preluate din articolul “Istoricul Palatului Universităţii din Bulevardul Copou”, publicat în revista “Cronica”, nr.17-18 din 1996 şi din monografia “Istoria învăţământuluitehnic superior ieşean” de Constantin Cloşcă, ş.a.